"În forma sa actuală, mărţişorul este un obiect de podoabă care se oferă în dar, în prima zi a lunii martie, fetelor şi femeilor, ca semn al sosirii primăverii. Numele său provine de la denumirea lunii în care se dăruieşte şi se poartă: luna martie. Dacă astăzi mărţişorul este confecţionat în mod artizanal şi procurat din comerţ, în trecut el se lucra în casă. Iniţial, în satul tradiţional, s-a purtat ca mărţişor şnurul din fire albe şi roşii de mătase sau arnici, fără nici un fel de accesorii. În sec. al IX-lea, se introduc în structura lor , ca a doua piesă, monedele din metal, argint sau aur, înlocuite ulterior de podoabele artizanale. Mărţişoarele se confecţionau de către femei şi fete. Cele lucrate de femei erau dăruite copiilor, fetelor şi băieţilor. Cele realizate de către fete erau oferite flăcăilor cu care se întâlneau la şezători şi la horă. Mărţişoarele se purtau la gât, la mână, la pălărie şi mai rar, la piept. La origine, mărţişorul era o amuletă. El trebuia să-l apere pe purtător de forţele malefice, întruchipări ale duhului iernii, deosebit de agresive în acest moment de prag al timpului, care este începutul lunii martie, când ele încercau să împiedice instaurarea primăverii şi să provoace neplăceri omului. Ceea ce îi conferea puterea de a-l proteja pe om de aceste forţe era culoarea roşie a firului, din componenţa şnurului de mărţişor. "
Ion Godea - Dicţionar etnologic românIon Pillat - Mărţişor
Privesti de pe poteca ce urca-n deal la noi,
Din zbor intaia barza cum cade pe zavoi.
Vezi trenul care intra incet de tot in gara
Si omul care sapa plugul care ara.
A nins cu nea de floare pe prunii din livezi
Si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi
Auzi pe sub podgorii un caine care latra
Te simti legat de toate - nu poti urni o piatra.
Aceste lucruri simple ce vesnice iti sunt !
Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant.
Ce limpede te cheama un cuc : o data, doua -
De fiecare data ti-e inima mai noua.
De fiecare data mai trainic te unestiCu farmecul acestor privelisti campenesti
In gara, iata trenul a inceput sa se miste.
Toti pomii ninsi, pe dealuri ii flutura batiste.
Galgaitor, din iarba un sipot s-a trezit
In tine si prin ramuri e cerul limpezit.
Ce rasete, ce chiot pe drumurile viei -
Pe unde-au mers parintii iti duci si tu copiii.
O noua viata astazi de viata veche legi,
Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.
Cu apa ei lumina ti-a botezat campia.
Ce pace e pe omul in alb ce sapa via,
Pe barza ce se duce pe Arges tot in sus,
Pe-adancul rost al vietii la care te-ai supus.
În mijlocul nostru a fost poeta Zina Bivol din Republica Moldova şi ne-a recitat din volumele sale de versuri: "Meşterul de dantelă" şi "Frânturi de gânduri".
Au participat: elevii clasei a VII-a D de la Şcoala "Take Ionescu", coordonaţi de prof. Florina Soare; elevii claselor a III-a A şi a IV-a D de la Şcoala cu clasele I-VIII nr 4, înv. Codruţa Vasile şi înv. Daiana Nica; meşterii populari Maria Robescu şi Elena Banu; Violeta Scrociob - artist plastic; membre ale Clubului Femina, CAR pensionari.
În program:
- legende despre mărţişor
- ateliere de confecţionare a mărţişoarelor
- quiling - artă şi relaxare, prezentată de Carmen Spiegel
